La începutul lunii, guvernul chinez și-a extins restricțiile de export față de șapte minerale rare și aliaje magnetice esențiale în producția de vehicule electrice, turbine eoliene și avioane militare, ca reacție la măsura Administrației Trump de a ridica la 145% tarifele de import pentru bunurile chineze, își începe Financial Times analiza.
Oficiali guvernamentali, dar și directori și dealeri din industria auto au avertizat că actualele stocuri sunt suficiente pentru următoarele trei – șase luni, iar în aceste condiții, producătorii se vor grăbi să le suplimenteze și să găsească alternative de aprovizionare, pentru a se proteja de eventuale perturbări majore ale activității.
În mod concret, condițiile de export au fost înăsprite, exportatorii fiind nevoiți să obțină licențe pentru fiecare transport în parte. FT arată că firmele chineze au declarat deja caz de forță majoră și au restras de pe piață o parte din mărfuri. Restricțiile se referă la disprosiu, terbiu și samariu, folosite pentru obținerea unor aliaje magnetice de înaltă performanță, care sunt rezistente la temperaturi ridicate. Publicația financiară explică faptul că resursele sunt foarte importante pentru sectorul industrial-militar, fiind folosite la avioane cu reacție, drone, rachete, dar și în motoarele și sistemele de transmisie din vehiculele electrice și hibride. Alte resurse, precum neodimul și praseodimul, de asemenea folosite pentru magneți, nu au fost vizate, dar chinezii se pot folosi de acest fapt pentru a lansa noi avertismente, afirmă un reprezentant al firmei de consultanță Trivium, din Beijing.
Un trader de metale la o societate din Frankfurt a atras atenția că clienții au fost prinși cu garda jos și că au stocuri de aliaje pentru două – trei luni. De asemenea, un reprezentant de top din industria auto a evaluat că aceste controale vor avea “o gravitate de 7 sau 8, pe o scară de la 1 la 10”.
În final, Financial Times explică faptul că partea chineză aproape că deține monopolul prelucrării mineralelor rare grele, care sunt dificil de extras din scoarța terestră, într-un mod ecologic și cu costuri reduse. În aceste condiții, Japonia și alte state încearcă să slăbească acest control cu ajutorul companiei australiene Lynas, care urmează să operaționalizeze o fabrică din Malaezia unde să producă disprosiu și terbiu.
Analiza integrală pe Financial Times
Articol preluat de pe Biziday.ro