În 1931, Aldous Huxley scria romanul «Minunata lume nouă» (Le meilleur des mondes, Brave New World, The World of Light) ca un semnal de alarmă, o anticipare ştiintifico-psihologică sumbră a vremurilor prezente. Un stat mondial, unic, în care fiecărui individ i se repartiza locul său, în casta alocată. Nu va mai şti dacă este fericit sau nu, pentru că nu va mai avea conştiinţa acestui sentiment; nu va revendica nimic, ceea ce va contribui la realizarea scopului final, cel care pune elitele la adăpost, stabilitatea. Ficțiunea din roman pare a fi fost luată drept model pentru „noua ordine mondială” finantaţă de George Soros. „O (altă) stafie bântuie Europa”. Venită din America, ideologia woke beneficiază evident numai elitelor oligarhiei politice şi financiare. Democraţia europeană a eşuat. Popoarele însă refuză această ideologie, în SUA, Austria, Argentina, Germania, Franţa, Italia, Slovenia, Ungaria, România. Trăim o perioadă de tranziţie şi revolte. Oamenii au nevoie de identitatea pe care au pierdut-o. Când totul devine o decadenţă, va urma cu siguranţă o renaştere.
Astăzi în România, când poporul a ales altceva decât ce comandă Bruxelles-ul, sistemul corupt consideră justificată intervenţia nedemocratică pentru salvarea globalismului UE. Comisia Europeană nu acceptă faptul că unitatea Europei nu se face prin ideologie. Ni se propune o Europă birocrată, cea a oamenilor gri de la Bruxelles, contra unei Europe a popoarelor. A fi globalist este o virtute şi un merit. A fi împotriva războiului, nu eşti considerat pacifist, eşti declarat fascist.
Henri Kissinger declara că „orice sistem al ordinii lumii, pentru a fi sustenabil, trebuie să fie acceptat nu doar de lideri, ci şi de cetăţeni”.
România a devenit un experiment ruşinos al U.E. Timp de două mandate, Iohannis a trocat mândria naţională, demnitatea şi bogăţii ale poporului român, preferând susţinerea altora, pentru că a fost singura sa modalitate de a se simţi important într-o lume prea mare pentru destinul său fabricat în labirintul obscur al politicii. În 2024, Occidentul îi pregătea succesorul, dar spre stupefacţia lui, un singur om, aparent necunoscut, i-a încurcat tot jocul deja trasat. Poporul român a arătat lumii întregi că s-a săturat de modul în care a fost tratat, că vrea să-şi recâştige ţara şi demnitatea. Preţul este imens, s-a generat o fractură ireconciliabilă, ce a distrus pentru mult timp unitatea poporului român. Uniunea Europeană şi sistemul politic autohton au creat în România două ţări şi două tipuri de cetăţeni ce se detestă reciproc.
Recursul la neconstituţionalitate reprezintă înfrângerea democraţiei, concept născut în agora ateniană, o înălţare la un adevăr ireductibil, cel al puterii poporului. În totală opoziţie cu acest fundament, în România, sistemul păpuşat de Comisia Europeană caută disperat dovezi care să-i justifice abuzul de putere. Justiţia devenită o armă politică în mâna sistemului este declanşată ori de câte ori puterii i se pune în pericol existenţa. În acest context politic, rolul C.C.R. a devenit obsolet, şi-a pierdut întreaga legitimitate în faţa cetăţenilor. Sunt necesare reforme în esenţa ei, şi este obligatoriu ca membrii ei să aibă profilul moral şi profesional ireproşabil, într-o deplină independenţă faţă de politic. C.C.R. nu este prevăzută în Constituţia României cu autoritatea judecătorească, ci garant al supremaţiei Constituţiei.
Anihilarea curentului suveranist se pregăteşte şi în Franţa, unde favorita alegerilor prezidenţiale, Marine le Pen, cea care reprezintă cel mai mare partid, este ameninţată cu ineligibilitate; ca şi în Germania, în cazul partidului de extremă dreaptă AfD, care este împotriva imigraţiei şi a războiului din Ucraina, în cazul în care acesta ar accede la putere. Teama de popor este sentimentul care domină sistemul politic autohton şi cel al U.E. Democraţia a îmbrăcat forma autocratiei, votul este permis numai în măsura în care exprimă acordul la ideologia oficială. Extrema stângă fanatizată, simbol al decivilizaţiei este tolerată, în schimb dreapta suveranistă, pentru a fi eliminată din câmpul republican, este desemnată extremistă, fascistă, legionară. În întreaga U.E. se petrec lucruri grave: antisemitismul, islamismul de stânga, insecuritatea, violurile în masă comise de imigraţia ilegală, narco-traficul care a proliferat; însă toate aceste fenomene care au destabilizat lumea sunt considerate exagerări, fapte diverse, pe care sistemul şi presa aservită le trec sub tăcere. Interesul mediatic nu se manifestă pentru vinovatul care nu corespunde grilei ideologice a sistemului. Neofeministele nu se intersează de fetele albe, copii şi adolescente, violate în masă de imigranţii din Marea Britanie, pentru a nu se interpreta că îi discriminează pe autorii lor; sunt interesate numai de Gérard Depardieu, este alb şi celebru.
Ca şi în alegerile americane, se vorbeşte permanent despre ingerenţa Rusiei, dar nu a fost demonstrată. Tot ce nu este autorizat de respectabilitatea elitelor UE reprezintă o ingerenţă, însă ea are o dublă măsură; intervenţiile lui Elon Musk revoltă sistemul, însă cele ale şefei Comisiei Europene sunt permise; aceeaşi situaţie şi când este vorba de ONG-urile finanţate de George Soros în favoarea globalismului progresist.
După ’89, Soros a invadat România şi celelalate ţări estice cu sute de ONG pentru a destabiliza statele naţionale şi a instaura „noua ordine mondială”. Soros s-a ocupat şi de pregătirea viitoarelor cadre conducătoare. Un imperiu are nevoie de o elită care să-i apere ideologia globalistă. Burse la marile universităţi americane pentru tinerii viitori cetăţeni „Alpha” cei fabricaţi pentru a conduce în numele Statului mondial. Îndoctrinaţi, devotaţi, dar mai ales îndatoraţi pentru posturile pe care le vor ocupa, urmând a fi implementaţi în toate structurile de forţă ale ţării: partide politice, guvern, magistratură, Senat, Adunarea Naţională, Învăţământ. Nici Cultura, nici cele mai importante întreprinderi economice nu lipsesc din tabloul lor de trofee. „Ai noştri tineri în America învaţă / Slujind pe Soros să-şi facă drum în viaţă”. Slujindu-l în România, împotriva României şi a românilor!
Bursierii lui, întorşi de la fabrica de preşedinţi de peste ocean, au misiunea de a construi omul nou – de fapt de a deconstrui omul – în funcţie de necesităţile pe care le impune statul mondial. Inteligenţa artificială va strivi umanul, individul va fi dominat fără a mai putea riposta. În acel moment, democraţia va dispărea şi odată cu ea libertatea.
În România a fost demarată o campanie de mistificare a istoriei, tradiţiei, valorilor culturale. Un alt fundament asaltat de ideologia neo-marxistă woke este biserica şi credinţa prezentate drept un narativ mitologic anacronic şi obscurantist, trecând peste adevărul istoric, acela că biserica a contribuit la formarea statului român modern, cel pe care vor să-l desfiinţeze acum. Cum atacă şi familia tradiţională, cea care se opune prozelitismului comunităţii LGBT. Credinţa trebuie eliminată pentru că ea reprezintă un stâlp puternic al valorilor morale, şi acestea trebuie slăbite. Religia se opune valorilor decadente, însă aceasta nu a împiedicat progresul tehnologic. Americanii, ai căror preşedinţi depun jurământul pe Biblie, şi ruşii, popor credincios, au cucerit spaţiul cosmic. Marile capodopere ale patrimoniului universal al umanităţii sunt strâns legate de religie. Este suficient să reamintim arta Greciei antice care a pus bazele culturii moderne, Renaşterea italiană, arta gotică, barocă. Phidias, Michelangelo, Da Vinci, Raphael, Giotto, Piero della Francesca, Rubliov, El Greco, Caravaggio nu aveau cipuri în creier să-şi ameliorizeze performanţele. Erau Dumnezei, sau cum spunea Victor Hugo „Dumnezeu crează artă prin om. Prin Dumnezeu, Infinitul trăieşte în noi, Invizibilul devine evident”.
Astăzi, progresiştii, noua ideologie cancel culture, transgenerismul, rasialismulul, neofeminismului, ecologismul dezlănţuit au început să atace opere de artă ale patrimoniului universal în numele acestei ideologii destructive. La modă sunt instalaţiile şi ursuleţii de pluş în cutii de plexiglas de la fundaţia Pinot, ca să nu mai amintim de militantismul progresist al Hollywood-ului, devenit un ONG sorosist.
O nouă societate, o nouă religie politico-economică, Davos, de pură esenţă globalistă, se fabrică în laboratoarele „iluminaţilor”. Tot ce reprezintă identitate, tradiţie, suveranism trebuie să dispară, trecutul nu trebuie să mai existe în memoria colectivă. Istoria românilor este eliminată treptat din învăţământ pentru a fi înlocuită cu directivele UE. Falimentarea voită a sistemului de învăţământ este necesară pentru a crea cetăţenii „Delta” şi „Epsilon”, casta cea mai de jos a societăţii. Învăţământul universitar internaţional este intoxicat de politica şi ideologia woke organizată planetar. Clica sorosistă, în care găsim odrasle ale foştilor demnitari, bancheri – cetăţenii „Alpha” – sprijinită de noua securitate nu poate accepta că modernitatea s-a născut dintr-o succesiune istorică a tradiţiilor, a creştinătăţii, a valorilor ancestrale ale naţiunilor, care au construit patrimoniul universal al umanităţii.
Cum poate răspunde societatea civilă la această confiscare a democraţiei? Răspunsul nu poate fi decât restaurarea societăţii printr-o democraţie participativă de tip meritocratic, prin impunerea unor personalităţi din afara Sistemului. Societatea civilă are datoria să impună elementele pe care le consideră apte moral, cultural şi profesional, dăruite ţării, pentru a participa la guvernarea ei.
Ascensiunea celor clociţi în incubatoarele universităţilor americane, împinşi de servicii şi interese străine ţării pentru a dirija România în folosul oligarhiei mondiale, trebuie să înceteze. Avem valori remarcabile, dar care nu se pot exprima în folosul ţării pentru că statul profund, cleptocratic, prostocratic, securoid nu permite. Caracatiţa se menţine prin traseism şi rotaţia cadrelor dintr-un minister în altul, indiferent de pregătirea profesională. Fidelitatea faţă de sistem e prima condiţie. Fără Iohannis, Ciolacu, Boc, Gorghiu, Turcan, Blaga, Predoiu, Coldea, Kovesi, Dumbravă, Augustin Lazar, Cioloş, Grindeanu, Stănescu, Ghinea, Drulă, Pâslaru, Tudose, Voiculescu, Câţu, Bode, Burduja, Năsui, Fenechiu, ţara s-ar fi scufundat? Aceştia reprezintă floarea meritocraţiei din România? Trist este că pentru mulţi care îi votează, ei reprezintă meritocraţia. Ce ruşine! Al cui bine au servit?
Transgresarea valorilor morale şi legislative încremeneşte democraţia şi ridică ziduri între cetăţeni. Suveranismul nu este nici obscurantist, nici fascist, nici putinist. El reprezintă naţiunea română, este un arc peste timp între sacru şi profan, credinţă, spiritualitate, ştiinţă, progres tehnologic şi modernitate, între fiinţa românească şi lumea întreagă.
Nicio forţă exterioară nu se poate juca cu o ţară. Pentru a ieşi din mizeria politică în care România a fost aruncată, care ne compromite internaţional, este obligatorie reluarea votului cu turul 2 al alegerilor prezidenţiale. Factorii decizionali ai loviturii de stat, CCR, trebuie să răspundă în faţa poporului şi a naţiunii. Într-o ţară civilizată, o asemenea lovitură dată democraţiei – confiscarea dreptului poporului de a se exprima liber prin vot – nu ar fi rămas fără urmări grave. În România d-lui Iohannis, căruia i s-a expirat mandatul şi ocupă ilegal scaunul de la Cotroceni ca şi cum nimic nu s-a întâmplat, s-a facut guvern nou, în care din nou aproape aceeaşi gaşcă deţine puterea. De 35 de ani, un blestem pentru acest popor, care are şi el partea lui de vină. Aceasta este democraţia românească? Ne putem lipsi cu bucurie de binefacerile unei asemenea democraţii! Nu va fi uşor, pentru că ei ţin cu dinţii de putere.
România are nevoie de un preşedinte patriot, cultivat, modern, cu anvergură politică, al tuturor românilor, un preşedinte care să-i redea demnitatea pierdută, să-şi slujească poporul, nu Ucraina şi interesele externe, ales prin vot liber şi nemăsluit, nu marionetă decisă din exterior şi de Servicii.
Suntem într-o criză de regim care nu mai este capabil să redreseze ţara instituţional, moral, economic şi educaţional. Când totul este blocat, poporul decide.
Preluare: cotidianul.ro / Autor: Ştefan Râmniceanu
Sursa: anonimus.ro