Președintele interimar, Ilie Bolojan, a făcut o declarație de presă la finalul întâlnirii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a avut loc miercuri după-amiază. Unul dintre punctele de pe ordinea de zi a fost modul în care România se va implica în planul comun de apărare al UE. Conform președintelui, în cadrul CSAT s-a decis că trebuie să-și crească capacitatea de apărare până în 2030. În acest sens, ministrul Apărării a fost mandatat ca în negocierile care vor pregăti Summit-ul NATO din luna iunie de la Haga să îşi asume în numele ţării creşterea etapizată a bugetului de apărare.
Totodată, România va accesa și fondurile puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru “reînarmarea Europei”, anunțat acum două luni de Ursula von der Leyen. Acesta reprezintă un amplu plan în valoare de 800 de miliarde de euro, prin care fondurile europene vor putea fi redistribuite către investiții de apărare, iar achizițiile militare vor fi scoase din calculul deficitului bugetar.
CSAT a decis ca finalizarea hidrocentralelor aflate în diferite stadii de execuție să devină proiect de siguranță națională, astfel încât acestea să poată intra în producție: “Puterea instalată a acestor hidrocentrale înseamnă creșterea cu 10% a întregii puteri instalate în hidrocentralele din România. Vorbim de un plus de energie ieftină, curată, constantă și sigură”, a declarat președintele interimar.
Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:
- În această după-amiază, s-a terminat ședința CSAT. Pe ordinea de zi au fost mai multe subiecte privind apărarea națională. Un proiect important este cel privind creșterea capacității de apărare a României până în 2030, un proiect care urmărește, pe de o parte, creșterea bugetului pentru apărare, etapizat, în anii următori, în așa fel încât România să fie alături de partenerii europeni un contributor la apărarea Europei și la creșterea siguranței țării noastre.
- Ministrul Apărării a fost mandatat ca în negocierile și discuțiile tehnice care vor pregăti summitul NATO din iunie, de la Haga, să își asume în numele țării creșterea etapizată a bugetului de apărare, în așa fel încât să asigure o apărare consolidată a României și a Flancului de Est.
- Al doilea element este accesarea creditului pus la dispoziție de către Comisia Europeană pentru țările europene, în vederea dotării suplimentare pe apărare. S-a format un grup de lucru care va fi condus de cancelaria primului ministru și susținut de reprezentanții din Ministerul Apărării și Ministerul Economiei, care vor pregăti accesarea României pentru acest credit. Este un credit avantajos de peste 40 de ani, perioadă de rambursare, și o perioadă de grație de peste 10 ani. În acest fel, România își poate îmbunătăți capabilitățile militare fără a pune presiune pe bugetul național.
- Un al treilea element este legat de realizarea investițiilor prin comenzi către industria de apărare din România, atât cea publică, cât și privată. Fiind mandatați să poarte negocieri pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute în ghidul de accesare a creditelor, stabilite de către UE.
- Pe parcursul lunii mai și, cel mai târziu, în prima jumătate a lunii iunie, aceste aspecte vor trebui clarificate. România va prezenta o listă de proiecte pe care le va solicita a fi finanțate.
- Al doilea proiect – legea apărării naționale. Un proiect ce face parte din cele 4 legi rămase de aprobat la începutul anului, încât în domeniul apărării, să avem toată legislația adusă la zi și ca Armata să-și facă manevrele militare cu aliații. Două dintre legi au fost deja votate de Parlament, au fost contestate la CCR, dar contestația a fost respinsă. Cea de-a patra lege e în fază de analiză la guvern, iar în mai, va intra în avizare la CSAT, sperând ca toate 4 să fie promulgate în iunie.
- Un al treilea subiect a fost actualizarea Planului Național privind mobilitatea militară. Cuprinde principalele proiecte ce asigură mobilitate civilă pe lucrări de infrastructură dar și mobilitatea militară. A fost adus la zi cu proiectele din ultimii ani și cu cele care urmează să fie dezvoltate în anii următori, încât mobilitatea militară în această regiune să fie asigurată. Un nou coridor de mobilitate la care România a aderat este nord-sud, România – Balcani. Proiectul podului nou peste Dunăre este astfel cuprins în acest plan de mobilitate militară.
- Al patrulea proiect a fost acordul ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele românești să fie considerată un proiect de importanță națională. Încă dinainte de 1989, avem în lucru hidrocentrale realizate în proporții de la 60 la 90%, încă nefinalizate, din cauza birocrației și a unor procese aflate pe rol. Puterea instalată a acestor hidrocentrale înseamnă creșterea cu 10% a întregii puteri instalate în hidrocentralele din România, vorbim de un plus de energie ieftină, curată, constantă și sigură, ce ar permite creșterea producției de energie în România.
- Înseamnă condiții mai bune, un preț mai mic al energiei și mai puține întreruperi, dar și o competitivitate mai mare a economiei naționale. Proiectul urmează să intre în circuitul de avizare și în condițiile în care se va ajunge în mai la o formă finală, urmează să intre în procedura parlamentară – odată cu aprobarea lui, să putem începe într-un termen cât mai scurt lucrările de finalizare a acestor hidrocentralelor, astfel încât în 10 ani aceste hidrocentrale să intre în producție și să să avem un mix energetic mai bun.
Pe agenda ședinței CSAT, au fost următoarele puncte:
- Participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030, un proiect strategic al UE ce urmărește să îmbunătățească capacitatea de reacție rapidă a statelor membre în fața crizelor multiple.
- Proiectul de Lege a apărării naționale a României;
- Planul național privind mobilitatea militară;
- Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;
- Viziunea strategică națională în domeniul spațial.
Articol preluat de pe Biziday.ro