Institutul Național de Statistică a corectat cu -0,1% creșterea economiei românești de anul trecut anunțată anterior. Astfel, corectat cu inflația, PIB-ul a crescut în 2024 față de 2023 cu doar +0,8%, o evoluție considerată mai degrabă stagnare de către economiști, în cazul economiilor emergente.
Pe sectoare de activitate, resursele de creștere a economiei au fost, în 2024, în principal salariile bugetarilor (majorate cu +24%, anul trecut, potrivit execuției publicate de MF) și care au avut un impact în creșterea economiei de 0,1%. În același timp, economia reală a avut o contribuție mixtă:
- Agricultură -0,2%
- Industrie 0%
- Construcții -0,2%
- Comerț și turism +0,3%
- IT&C 0%
- Imobiliare -0,1%
INSSE mai arată că, în cazul sectorului IT, a existat o creștere de volum în activitate +0,3%, dar valoarea adăugată (salarii și profituri) nu a crescut. Este posibil ca această evoluție să vină ca urmare a impactului anulării stimulentelor fiscale pentru informaticieni.
Pe de altă parte, datele oficiale arată că cea mai mare parte a creșterii a venit din consum, implicit, din creșterea economiei de +0,8%, un total de +0,7% a venit din încasări mai mari de TVA, accize și alte taxe pe consum. Valoarea adăugată brută a economiei românești în anul 2024 a fost de doar +0,1%.
Creșterea consumului într-un an electoral, așa cum a fost și 2024, nu este neobișnuită, dar aceasta a fost strâns corelată cu o adevărată explozie a deficitului public, care a ajuns la un nivel record de 9% din PIB. Prim-ministrul Ciolacu a declarat (dar după alegerile din toamnă, la momentul la care a trebuit să anuleze creșterea pensiilor prevăzută pentru 2025) că mai puțin de jumătate din acest deficit a fost utilizat pentru finanțarea unor investiții, restul fiind alocat pentru creșterile de salarii bugetare și pensii.
Sursa datelor: INSSE
Articol preluat de pe Biziday.ro